Decalog destinat gestionării activităților legate de jocurile de noroc, din perspectiva psihologică, cu principii clare care promovează prevenția, intervenția și responsabilitatea
În calitate de specialiști în psihologie având în vedere riscurile asociate comportamentului legat de jocurile de noroc, este esențial să stabilim un set de principii care să ghideze activitățile din domeniu, fie că vorbim despre prevenție, intervenție sau sprijin pentru cei afectați. Acest Decalog nu doar definește standarde de conduită responsabilă, ci și creează un cadru de gestionare psihologică sănătoasă a acestui comportament. Fiecare principiu va fi dezvoltat astfel încât să fie aplicabil în toate interacțiunile cu persoanele implicate în jocurile de noroc, fie ele jucători, familii sau profesioniști din domeniu.
- Autocunoașterea și Autocontrolul
Principiu: O persoană trebuie să își cunoască propriile limite și să își dezvolte autocontrolul pentru a preveni comportamentele compulsive legate de jocurile de noroc.
Explicație: Jocurile de noroc sunt construite în așa fel încât să stimuleze răspunsurile impulsive și să exploateze vulnerabilitățile umane. Este vital ca indivizii să fie educați cu privire la cum funcționează mecanismele de recompensă din creier și cum pot să își controleze dorința de a continua să joace, chiar și atunci când pierd. În acest context, dezvoltarea abilităților de gestionare a emoțiilor, frustrării și stresului devine esențială.
Intervenție psihologică: Promovarea unor tehnici de autocontrol, cum ar fi mindfulness, tehnici de relaxare și managementul impulsurilor, care pot fi învățate prin terapie cognitiv-comportamentală (CBT).
Autocunoașterea și autocontrolul sunt esențiale pentru prevenirea comportamentului compulsiv legat de jocurile de noroc. Fiecare exemplu descrie o situație în care o persoană își dezvoltă aceste abilități pentru a gestiona mai bine tentația de a juca. Prin tehnici de mindfulness, reîncadrare cognitivă și stabilirea unor limite clare, persoanele pot învăța să își controleze impulsurile și să își gestioneze emoțiile într-un mod sănătos și responsabil.
Exemplul 1: Educația despre circuitul de recompensă
Situație: Robert, un tânăr de 26 de ani, este pasionat de slot machines. De fiecare dată când apasă butonul, luminile, sunetele și senzația de anticipare îi oferă un val de satisfacție. Chiar și când pierde, Robert continuă să joace, simțind că „norocul” va reveni la următoarea rotire.
Explicație psihologică: Mecanismele de recompensă din creier, în special eliberarea de dopamină, sunt activate atunci când Robert joacă. Chiar dacă pierde, creierul său așteaptă o „recompensă” pe termen scurt, ceea ce îl face să reia jocul, ignorând pierderile. Slot machines sunt construite special pentru a stimula aceste răspunsuri prin sunete și imagini atrăgătoare.
Intervenție: Robert este educat să înțeleagă cum funcționează creierul în raport cu jocurile de noroc. Terapeutul îi explică faptul că eliberarea de dopamină nu este legată doar de câștig, ci și de anticipare. Prin mindfulness, Robert învață să recunoască această senzație și să o controleze, fiind mai conștient de momentul în care corpul său „cere” continuarea jocului.
Exemplul 2: Controlul Impulsurilor prin Mindfulness
Situație: Alex, un bărbat de 35 de ani, joacă frecvent poker online. Chiar și după ce pierde bani semnificativi, simte impulsul de a juca din nou, crezând că va recupera pierderile.
Intervenție: Alex este introdus în tehnicile de mindfulness, care îl ajută să își observe gândurile și emoțiile fără a acționa imediat asupra lor. Prin meditație ghidată și exerciții de respirație, Alex învață să își controleze impulsul de a juca în momentele de frustrare. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) îl ajută să reevalueze gândurile automate legate de jocurile de noroc („dacă joc din nou, pot câștiga înapoi”) și să le înlocuiască cu gânduri raționale și realiste („probabilitatea de a câștiga este foarte mică, iar pierderile mele vor crește”).
Rezultat: Alex reușește să reducă treptat timpul petrecut jucând și își dezvoltă un plan personalizat pentru a-și gestiona mai eficient impulsurile, recunoscând gândurile riscante înainte de a acționa.
- Informația Corectă și Educarea Publicului
Principiu: Informațiile corecte despre riscurile jocurilor de noroc și șansele reale de câștig trebuie să fie disponibile și accesibile tuturor.
Explicație: Una dintre cele mai mari capcane ale jocurilor de noroc este iluzia controlului și supraestimarea șanselor de câștig. O educație adecvată în rândul jucătorilor și al publicului larg ar putea preveni intrarea acestora în comportamente riscante. Informațiile statistice despre probabilități reale, pierderi financiare și riscuri emoționale trebuie prezentate în mod clar și accesibil.
Intervenție psihologică: Organizarea de campanii educative și sesiuni de informare pentru grupurile vulnerabile (tineri, adolescenți) în școli, centre comunitare și online. Informațiile trebuie să fie precise, să contrazică miturile comune și să prevină înclinația către comportamente de risc.
Exemplul 1: Sesiuni de informare pentru elevi și studenți
Situație: Într-un liceu, mulți elevi încep să joace la pariuri sportive, crezând că, dacă au cunoștințe solide despre sport, au șanse mari de câștig. Ei cred că pot „prevedea” rezultatele meciurilor, ceea ce îi face să parieze din ce în ce mai des.
Intervenție: O echipă de psihologi și experți în jocuri de noroc organizează o sesiune educativă în liceu, unde le explică tinerilor cum funcționează cu adevărat pariurile sportive. Li se oferă exemple statistice clare care arată cum funcționează cotele impuse de casele de pariuri și cum, chiar și pentru cei mai informați pariori, șansele reale de câștig sunt mai mici decât cred. Se prezintă și studii de caz care ilustrează cum pariorii experți pierd pe termen lung, deoarece casele de pariuri ajustează cotele pentru a-și asigura profitul.
Rezultat: Elevii încep să înțeleagă că cunoștințele despre sport nu garantează câștigul și devin mai conștienți de riscurile financiare implicate. Mulți dintre ei se gândesc de două ori înainte de a plasa următorul pariu, conștientizând că șansele lor reale sunt mult mai mici decât au crezut inițial.
Exemplul 2: Campanii de conștientizare online
Situație: O platformă populară de jocuri online lansează o campanie publicitară care promovează iluzia că jucătorii pot câștiga sume mari la slot machines dacă continuă să joace. Mulți tineri sunt atrași de această promisiune de îmbogățire rapidă.
Intervenție: O campanie de educație online, desfășurată pe rețelele de socializare, vine în contracararea acestei iluzii. Psihologi și experți în prevenirea dependenței de jocuri de noroc creează videoclipuri și infografice care explică cum funcționează probabilitățile reale la slot machines. Se arată că slot machines sunt programate să returneze doar o parte din banii pariați și că șansele reale de câștig sunt foarte mici, chiar dacă jucătorul câștigă ocazional sume mici care creează iluzia controlului.
Rezultat: Mulți tineri își schimbă percepția despre jocurile de noroc, înțelegând că nu este vorba de noroc sau strategie, ci de un sistem programat pentru ca operatorii să câștige. Aceștia încep să fie mai sceptici în privința reclamelor de genul „joacă și îmbogățește-te rapid”.
- Prevenția în Jocurile de Noroc: Protejarea Viitorului prin Educație, Intervenție și Recuperare
a). Prevenția Primară: Educația timpurie
Principiu: Prevenția începe prin educație timpurie, înainte ca expunerea la jocurile de noroc să aibă loc.
Explicație: Adolescenții și tinerii sunt deosebit de vulnerabili la efectele negative ale jocurilor de noroc, din cauza lipsei de maturitate în evaluarea riscurilor și a controlului impulsurilor. Introducerea educației
despre jocurile de noroc în curricula școlară și în programele de prevenție poate reduce riscul dezvoltării unui comportament patologic.
Intervenție psihologică: Implementarea programelor de psihoeducație în școli, începând din gimnaziu, care să abordeze tema riscurilor jocurilor de noroc într-un mod atractiv și accesibil. Se pot folosi tehnici interactive, cum ar fi jocurile de rol și dezbaterile, pentru a stimula gândirea critică.
Exemplu: Într-un liceu, mulți adolescenți sunt expuși reclamelor la jocuri de noroc online și la pariuri sportive prin rețelele sociale și canale de YouTube, dar nu au fost încă implicați direct în jocuri.
Intervenție: Liceul introduce un program de psihoeducație despre jocurile de noroc în cadrul cursurilor de consiliere psihologică. Programul include informații clare despre riscurile asociate cu jocurile de noroc, probabilitățile reale de câștig și impactul jocurilor asupra sănătății emoționale și financiare. Pentru a face acest program atractiv, sunt folosite tehnici interactive, cum ar fi jocuri de rol, simulări și dezbateri, în care elevii discută despre modul în care reclamele creează iluzia câștigului rapid și ușor.
Rezultat: Adolescenții devin mai conștienți de riscurile jocurilor de noroc și învață cum să identifice și să evite tentațiile. Prin expunerea la informații înainte de a fi implicați direct în jocuri, se reduce riscul de a dezvolta un comportament problematic pe viitor.
b). Prevenția Secundară: Intervenția Timpurie
Principiu: Identificarea și intervenția timpurie în cazurile de comportament riscant este esențială pentru a preveni dezvoltarea unei dependențe.
Explicație: Jucătorii care manifestă comportamente problematice (cum ar fi nevoia de a juca sume mari de bani sau incapacitatea de a se opri) trebuie identificați și ghidați către servicii de sprijin cât mai repede. Prevenția secundară vizează persoanele care se află la limita dezvoltării unei dependențe.
Intervenție psihologică: Screening și evaluare psihologică la primele semne de comportament riscant, urmate de consiliere individuală sau de grup, pentru a aborda cauzele emoționale și cognitive care contribuie la escaladarea comportamentului.
Exemplu: Ana, o studentă de 20 de ani, a început să parieze ocazional pe meciuri de fotbal. Inițial, a pariat sume mici, dar recent și-a mărit miza, iar acum împrumută bani de la prieteni pentru a continua să joace. Ea nu realizează că începe să dezvolte un comportament riscant.
Intervenție: Un program de screening psihologic în campusul universitar detectează faptul că Ana a început să aibă dificultăți financiare și că pariază în mod compulsiv. Ea este invitată la o sesiune de
consiliere, unde un psiholog o ajută să identifice tiparele de joc problematic și să înțeleagă cauzele emoționale din spatele comportamentului ei (de exemplu, stresul legat de studii). Ana este inclusă într-
un grup de suport, unde alți studenți împărtășesc experiențe similare, și i se oferă tehnici de autocontrol și gestionare a impulsurilor.
Rezultat: Ana devine conștientă de riscurile pe care comportamentul ei le prezintă și reușește să oprească escaladarea problemelor financiare și emoționale înainte ca acestea să devină mai grave. Prin intervenția timpurie, ea evită dezvoltarea unei dependențe complete.
c). Prevenția Terțiară: Tratamentul și Recuperarea
Principiu: Persoanele care suferă de dependență de jocuri de noroc trebuie să beneficieze de tratament adecvat și de suport pentru a preveni recăderea și pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
Explicație: Dependența de jocuri de noroc este o problemă serioasă de sănătate mintală, iar persoanele afectate au nevoie de sprijin psihologic continuu pentru a-și gestiona comportamentul și a preveni recăderile. Tratamentul nu trebuie să fie centrat doar pe oprirea comportamentului de joc, ci și pe refacerea echilibrului emoțional, financiar și social al individului.
Intervenție psihologică: Programe terapeutice integrate, inclusiv terapie cognitiv-comportamentală, consiliere financiară și suport pentru integrarea socială. De asemenea, este importantă oferirea unor grupuri de suport, cum ar fi Jucători Anonimi (Gamblers Anonymous).
Exemplu: Ion, un bărbat de 35 de ani, joacă compulsiv la jocurile de noroc de ani de zile și și-a pierdut locul de muncă și majoritatea economiilor. A fost diagnosticat cu dependență de jocuri de noroc și a căutat ajutor doar după ce familia lui l-a confruntat în mod direct.
Intervenție: Ion este inclus într-un program terapeutic complex, care include terapie cognitiv-comportamentală (CBT) pentru a învăța să își gestioneze impulsurile și să schimbe gândurile disfuncționale legate de jocurile de noroc („dacă continui, voi recupera pierderile”). În paralel, el beneficiază de consiliere financiară pentru a gestiona datoriile acumulate și de sprijin din partea familiei prin sesiuni de terapie de grup. De asemenea, se alătură unui grup de suport pentru persoane dependente de jocuri de noroc, cum ar fi Jucători Anonimi (Gamblers Anonymous), unde își împărtășește experiențele și primește sprijin emoțional.
Rezultat: Prin terapie și suport continuu, Ion reușește să își gestioneze mai bine impulsurile de a juca, să își restabilească echilibrul financiar și să refacă relațiile deteriorate cu familia. Sprijinul grupului și terapia pe termen lung îl ajută să prevină recăderile și să își îmbunătățească calitatea vieții.
- Responsabilitatea Socială
Principiu: Operatorii de jocuri de noroc și guvernele trebuie să își asume responsabilitatea pentru efectele sociale și psihologice ale activităților lor.
Explicație: Industria jocurilor de noroc are o responsabilitate morală și legală de a proteja publicul vulnerabil. Politicile de joc responsabil trebuie să fie implementate și respectate, asigurându-se că jucătorii sunt informați și protejați împotriva riscurilor.
Intervenție psihologică: Dezvoltarea și implementarea programelor de „joc responsabil” de către operatori, inclusiv opțiuni de autoexcludere, limite de pariere și notificări care avertizează jucătorii când depășesc anumite praguri. Aceste programe ar trebui să fie monitorizate de psihologi pentru a asigura eficacitatea lor.
Exemplul: Campanie de conștientizare despre jocul responsabil
Situație: O companie de jocuri de noroc se confruntă cu critici din partea publicului pentru că nu informează suficient clienții despre riscurile asociate jocurilor de noroc. Mulți jucători cad în capcana jocurilor de noroc compulsive fără să fie conștienți de probabilitățile reale de câștig și pierdere.
Intervenție: Compania lansează o campanie de conștientizare pe mai multe canale (TV, radio, rețele de socializare) pentru a promova jocul responsabil. Această campanie include informații educative despre riscurile jocurilor de noroc, probabilitățile reale de câștig și semnele dependenței. Psihologii care colaborează cu compania creează mesaje care combat miturile despre câștiguri rapide și oferă soluții practice pentru a preveni comportamentul compulsiv (de exemplu, stabilirea unui buget de joc și respectarea acestuia).
Rezultat: Campania crește gradul de conștientizare în rândul publicului despre riscurile asociate jocurilor de noroc. Mulți jucători încep să joace mai responsabil, iar mesajele despre jocul responsabil devin un standard în toate reclamele companiei.
- Implicarea Familiilor și a Comunităților
Principiu: Sprijinul familial și comunitar este esențial în prevenirea și gestionarea dependenței de jocuri de noroc.
Explicație: Familia și comunitatea joacă un rol vital în prevenția comportamentului problematic și în susținerea recuperării. O rețea socială sănătoasă poate ajuta la prevenirea izolării și la oferirea sprijinului emoțional necesar.
Intervenție psihologică: Organizarea de sesiuni de informare și consiliere pentru familii, pentru a le ajuta să recunoască semnele dependenței și să ofere sprijin eficient. Grupurile de suport familial și terapia de familie pot fi extrem de utile în tratarea cazurilor de dependență.
Exemplul: Campanii comunitare de conștientizare
Situație: Într-o comunitate mică, jocurile de noroc au devenit o activitate populară, în special pentru tineri. Mulți părinți nu sunt conștienți de cât de accesibile au devenit aceste jocuri pentru adolescenți, mai ales online.
Intervenție: Autoritățile locale și organizațiile de sănătate mintală organizează o campanie de conștientizare în comunitate, care implică întâlniri publice, afișe și sesiuni de discuții în școli. Psihologi și specialiști în prevenția dependenței vorbesc despre riscurile jocurilor de noroc, efectele lor asupra tinerilor și ce pot face familiile pentru a preveni comportamentul riscant. Părinții învață cum să monitorizeze activitățile online ale copiilor și cum să discute cu aceștia despre tentațiile și riscurile asociate cu jocurile de noroc.
Rezultat: Comunitatea devine mai informată și mai conștientă de riscurile jocurilor de noroc, iar părinții încep să discute deschis cu copiii lor despre acest subiect. Campania ajută la prevenirea unor comportamente riscante și promovează un dialog sănătos între generații.
- Confidențialitate și Demnitate
Principiu: Respectul pentru confidențialitatea și dignitatea persoanelor afectate este fundamental în orice formă de intervenție sau tratament.
Explicație: Persoanele care suferă de dependență de jocuri de noroc pot experimenta rușine și stigmatizare. Orice intervenție psihologică trebuie să fie centrată pe respectul față de individ, asigurând confidențialitatea și oferind un mediu în care persoana să se simtă în siguranță.
Intervenție psihologică: Respectarea strictă a normelor de confidențialitate și crearea unui cadru sigur, fără judecată, în cadrul sesiunilor de terapie sau consiliere. Întărirea stimei de sine și a sentimentului de demnitate al persoanelor este esențială în procesul de recuperare.
Exemplul 1: Protejarea identității pacienților într-un grup de suport
Situație: Ion participă la un grup de suport pentru dependența de jocuri de noroc, dar se simte rușinat de problemele sale și ezită să vorbească în fața celorlalți. El se teme că ceilalți membri ai comunității ar putea afla despre problemele sale și îl vor stigmatiza.
Intervenție: Facilitatorul grupului de suport subliniază importanța confidențialității și le explică tuturor participanților că identitatea și detaliile personale discutate în grup rămân strict confidențiale. În plus, participanții au opțiunea de a folosi pseudonime sau de a nu împărtăși informații personale dacă nu se simt confortabil. Regulile grupului impun respectul reciproc, asigurându-se că nimeni nu este judecat pentru problemele sale.
Rezultat: Ion se simte mai în siguranță să vorbească despre experiențele sale, știind că identitatea și confidențialitatea sa sunt protejate. Acest lucru îi permite să se deschidă și să primească sprijinul necesar fără teama de stigmatizare.
Exemplul 2: Anonimat în terapia online
Situație: Maria, o femeie de 35 de ani, suferă de dependență de jocuri de noroc, dar nu dorește să meargă fizic la o sesiune de terapie din cauza rușinii și fricii că cineva din comunitatea ei ar putea să o vadă intrând în cabinetul psihologului.
Intervenție: Maria alege să participe la terapie online, unde poate menține un grad mai ridicat de anonimat. Platforma online folosită de terapeut respectă toate normele de confidențialitate și securitate, criptând toate conversațiile și asigurându-se că datele personale ale Mariei rămân protejate. De asemenea, Maria poate folosi doar inițiale sau un pseudonim dacă dorește, pentru a-și proteja identitatea.
Rezultat: Maria se simte mai confortabilă în mediul online și este capabilă să participe la terapie fără teama că va fi recunoscută. Sesiunile o ajută să-și recâștige controlul asupra vieții și să facă pași importanți spre recuperare.
Exemplul 3: Discreția în sălile de jocuri de noroc
Situație: O sală de jocuri de noroc dintr-un oraș mic este frecventată de oameni care se cunosc între ei. Mulți dintre jucători sunt neliniștiți că prietenii sau colegii lor ar putea afla despre comportamentul lor de joc. Unii dintre aceștia au început să evite sala de joc din cauza lipsei de discreție.
Intervenție: Sala de jocuri implementează măsuri pentru a respecta confidențialitatea clienților săi. Aceasta include opțiunea de a folosi zone de joc separate, mai discrete, și eliminarea oricăror liste de câștigători sau publicarea numelor celor care câștigă sume mari. De asemenea, personalul sălii de jocuri este instruit să respecte discreția și confidențialitatea clienților și să nu discute despre comportamentele jucătorilor în afara activității profesionale.
Rezultat: Jucătorii se simt mai confortabil și știu că identitatea lor nu va fi expusă publicului larg. Această măsură reduce anxietatea și stigmatizarea celor care frecventează sala de jocuri.
- Etica și Integritatea Profesională
Principiu: Toți profesioniștii care lucrează în domeniul prevenției și tratamentului jocurilor de noroc trebuie să adere la cele mai înalte standarde etice și de integritate profesională.
Explicație: În tratarea persoanelor vulnerabile, etica este esențială. Psihologii și ceilalți profesioniști trebuie să acționeze cu integritate, asigurându-se că interesele și bunăstarea pacientului sunt întotdeauna prioritare.
Exemplul 1: Pliante care nu promovează câștiguri rapide
Situație: O sală de jocuri distribuie pliante în care sunt promovate doar povești de succes ale jucătorilor care au câștigat sume mari de bani. Pliantele conțin imagini de persoane fericite care își arată câștigurile, fără a menționa riscurile implicate.
Intervenție: Pentru a respecta principiile etice, pliantele sunt refăcute pentru a oferi o imagine echilibrată a realităților jocurilor de noroc. În noua versiune, pe lângă exemplele de câștiguri ocazionale, pliantul subliniază probabilitățile foarte mici de a obține aceste câștiguri și riscurile majore pentru cei care joacă frecvent. De asemenea, pliantul include resurse pentru cei care au nevoie de ajutor în controlarea comportamentului de joc, cum ar fi numere de telefon pentru linii de suport.
Rezultat: Noile pliante sunt mai etice și mai transparente, prezentând atât avantajele, cât și riscurile jocurilor de noroc, astfel încât jucătorii să poată lua decizii informate, fără a fi induși în eroare de promisiuni false.
Exemplul 2: Afișe care respectă vulnerabilitatea publicului
Situație: O sală de jocuri amplasează afișe cu mesaje agresive, care încurajează oamenii să joace mai mult, cu sloganuri de tipul „Continuă să joci, norocul va veni!” sau „Cu cât joci mai mult, cu atât ai mai multe șanse!”.
Intervenție: Conform principiilor de etică și integritate profesională, afișele sunt înlocuite cu mesaje care respectă vulnerabilitatea publicului, în special a jucătorilor compulsivi. Noile afișe promovează un mesaj responsabil, precum „Joacă cu moderație!” și „Riscurile sunt mari, joacă responsabil!”. În plus, sunt oferite informații despre resursele disponibile pentru cei care simt că pierd controlul, precum site-uri sau linii de ajutor pentru dependență.
Rezultat: Publicul este informat corect și responsabil, iar sala de jocuri de noroc promovează o cultură a jocului responsabil, respectând nevoia de protecție a jucătorilor vulnerabili.
- Protecția Minorilor
Principiu: Accesul minorilor în sălile de jocuri de noroc trebuie strict interzis pentru a preveni expunerea prematură la riscurile asociate acestui comportament și pentru a proteja dezvoltarea lor psihologică și emoțională.
Explicație: Jocurile de noroc pot avea un impact negativ deosebit asupra copiilor și adolescenților, care sunt mult mai vulnerabili la dezvoltarea comportamentelor compulsive din cauza imaturității cognitive și a tendinței de a subestima riscurile. Interzicerea accesului minorilor în sălile de jocuri de noroc este o măsură necesară pentru a le proteja sănătatea mentală și pentru a preveni dezvoltarea timpurie a dependenței.
Intervenție psihologică: Dezvoltarea unui program de formare pentru personalul sălilor de jocuri, care să includă tehnici de recunoaștere și abordare a minorilor care încearcă să intre în săli. De asemenea, se pot organiza campanii de conștientizare în școli și comunități pentru a educa tinerii și părinții despre riscurile jocurilor de noroc și importanța respectării vârstei legale de participare.
Exemplu: Într-o sală de jocuri de noroc, se observă că adolescenții încearcă frecvent să intre pentru a participa la jocuri, utilizând metode de a-și ascunde vârsta reală.
Intervenție: Sala de jocuri implementează un program de formare pentru angajați, condus de psihologi, care îi instruiește pe aceștia cum să recunoască comportamentele specifice ale adolescenților care încearcă să evite verificările. Se pun în aplicare reguli stricte de verificare a vârstei, iar personalul este instruit cum să gestioneze situațiile în care un minor încearcă să intre în sală, abordându-l într-un mod ferm, dar empatic, pentru a descuraja repetarea comportamentului.
Rezultat: Personalul devine mai pregătit să recunoască și să interzică accesul minorilor în sala de jocuri, protejându-i pe tineri de expunerea prematură la riscurile jocurilor de noroc și contribuind la prevenirea dependenței la vârste fragede.
Această abordare pune accent pe protecția minorilor și responsabilitatea socială a operatorilor, asigurând respectarea unor standarde etice clare.
- Promovarea Responsabilității Personale
Principiu: Fiecare jucător trebuie să își asume responsabilitatea pentru propriul comportament de joc, înțelegând riscurile implicate și limitându-și participarea pentru a preveni dependența.
Explicație: Jocurile de noroc, prin natura lor, sunt activități riscante, iar jucătorii trebuie să fie conștienți de responsabilitatea personală în gestionarea acestui comportament. Educația în privința riscurilor și încurajarea autocontrolului sunt esențiale pentru a preveni comportamentele compulsive. Prin conștientizarea propriilor limite și prin implementarea unor mecanisme de autocontrol, jucătorii își pot reduce expunerea la pericolele jocului excesiv.
Intervenție psihologică: Oferirea de sesiuni de educație în cadrul sălilor de jocuri, axate pe dezvoltarea abilităților de autocontrol și învățarea tehnicilor de gestionare a impulsurilor. Se pot crea programe interactive și aplicații mobile care să le permită jucătorilor să își seteze limite de timp și bani, cu alerte pentru a-i ajuta să mențină un comportament responsabil.
Exemplu: O sală de jocuri implementează un sistem de notificări care trimite jucătorilor avertismente când depășesc un anumit timp de joc sau sumă de bani pariată. Sistemul oferă sugestii, precum „Ai jucat deja două ore. Este timpul să iei o pauză” sau „Ai atins limita de pariere setată. Este momentul să te oprești”. Psihologii care colaborează cu sala de joc monitorizează eficiența acestui sistem și îmbunătățesc mesajele pentru a fi cât mai eficiente și non-invazive.
- Accesul la Suport și Consiliere
Principiu: Fiecare sală de jocuri trebuie să ofere acces facil la servicii de suport și consiliere pentru jucătorii care se confruntă cu probleme legate de jocurile de noroc.
Explicație: Mulți jucători care se confruntă cu comportamente compulsive de joc nu știu unde să ceară ajutor sau se simt rușinați să o facă. Asigurarea unui acces simplu și anonim la resurse de consiliere și grupuri de sprijin este esențială pentru prevenirea și tratarea dependenței. Oferirea de opțiuni pentru consiliere gratuită și promovarea acestor servicii direct în sălile de jocuri pot face o diferență semnificativă pentru cei care au nevoie de ajutor.
Intervenție psihologică: Crearea unui parteneriat între operatorii de jocuri de noroc și centrele de sănătate mintală, astfel încât să existe linii telefonice dedicate și servicii de consiliere psihologică disponibile pentru jucătorii care au nevoie. Acestea pot fi promovate prin afișe, pliante sau mesaje electronice în cadrul sălilor de jocuri și pe platformele online.
Exemplu: O sală de jocuri de noroc instalează stații de informare electronice, unde jucătorii pot accesa direct numere de telefon sau platforme online pentru consiliere psihologică și suport gratuit, cum ar fi linii de ajutor pentru dependenți de jocuri de noroc. În plus, psihologii colaborează cu personalul sălii pentru a oferi instruiri privind recunoașterea jucătorilor aflați în dificultate și modul în care aceștia pot fi direcționați spre servicii de consiliere fără a-i stigmatiza.
Aceste principii subliniază importanța responsabilității personale și a accesului la suport pentru jucătorii care pot fi vulnerabili la dependența de jocuri de noroc, oferind soluții practice și psihologice pentru a preveni și trata aceste probleme.
Întocmit,
Serviciul Promovare Joc Responsabil,
Consilier gr.I,Psiholog
Georgeta Gabriela BARTALESI